MALADIA DUPUYTREN
Boala sau maladia Dupuytren este boala care debuteaza cu un nodul dureros sub pielea palmei. In timp, nodulul se structureaza intr-o coarda care trage degetul creand astfel aspectul de deget retractat in palma. Se produce printr-o ingrosare a aponevrozei palmare (o structura fibroasa situata sub pielea palmei), provocata de o cauza neprecizata.
Maladia Dupuytren este caracterizată de dezvoltarea unui țesut fibrotic nou la nivelul aponevrozei palmare și a degetelor dispus sub formă de noduli și bride care determină contracture progresivă a degetelor în flexie și impotență funcțională. In această maladie țesutul fibromatos anormal se dezvoltă predominant în structurile ligamentare cu orientare longitudinală.


CUM O RECUNOAȘTEM?
O recunoastem prin aparitia unor modificari specifice la nivelul mainilor, mai exact a palmelor, nodul in podul palmei, bride si corzi, depresiuni sau ombilicari si retractii ale degetelor . Semne clinice M.Dupuytren: Aspectul degetului afectat este ca un deget indoit in palma sau o retractie la mana. Poate fi afectata una sau ambele maini, unul sau mai multe degete.
Diagnosticul pozitiv se realizează prin prezenţa nodulilor, coardelor (bridelor), bandeletelor pretendinoase şi retracţiei palmare caracteristice de flexie a F1 pe F2.
Boala Dupuytren nu are o progresie continuă, ci evoluează în pusee, cu perioade active și inactive alternante, a căror durată variază de la un bolnav la altul. Semne de activitate pot fi considerate apariția unui nodul sau corzi într-o zonă care anterior a fost sănătoasă, apariția retracției la nivelul unei corzi deja retractate.
Din studii reiese că durata medie de evoluție a bolii este de aproximativ 4-5 ani, după care leziunile se stabilizează, fixând degetele în flexie și limitând astfel funcționalitatea mâinii.
Este o boala progresiva si ireversibila, adica odata aparuta nu trece de la sine ci progreseaza lent, in majoritatea cazurilor fara durere.
De ce apare?
Nu exista un factor determinant sau predispozant specific. Etiologia inca nu este bine cunoscuta. De remarcat faptul ca boala apare frecvent si la persoane care nu au niciun factor predispozant.
Factorii favorizanţi predispozanţi sunt istoricul familial pozitiv,microtraumatisme repetate sau traumatismul unic.
Teoria embriogenetica în care elemente musculare sunt remaniate la nivelul aponevrozei, cauze neurologice, endocrine – diabet zaharat, cauze toxico-infecțioase cum ar fi saturnismul, alcoolismul, factori alimentari sau factori medicamentoși.
Debutul bolii este în jurul varstei de 40 ani, dar cel mai frecvent se constată la peste 50 ani și mai frecventă de 7-15 ori la sexul masculin decât la femei. Cu cât boala debutează la vârste mai tinere, evoluția este mult mai rapidă, manifestările mult mai pronunțate și recidivele mult mai frecvente.
Nu s-a putut dovedi o relație directă între alcoolism și boala Dupuytren , deși s-a observat o incidență mai crescută printre pacienții alcoolici. În studiile efectuate pe pacienții epileptici, s-a demonstrat o incidență a bolii de 15 ori mai mare decât în populația generală, sugerând ideea că tratamentul îndelungat cu barbiturice ar avea ca urmare apariția acestei boli la nivelul mâinilor.
Maladia Dupuytren apare mai frecvent și la diabetici, nefiind corelată cu timpul scurs de la apariția diabetului. Factorul comun ale celor două boli se presupune că ar fi microangiopatia ce cauzează tulburări în structura macromoleculară din matricea extracelulară și depunere aberantă de țesut conjunctiv.
S-a constatat că boala Dupuytren este mai frecvent întâlnită la muncitorii manuali ce suferă repetate microtrauamtisme sau chiar după intervenții chirrugicale la mână.
Totusi, studiile arata ca pacientii cu micro traumatisme locale repetate, consum de alcool in exces, boli hepatice, diabet zaharat, fumatori, cu bronhopneumopatie cronica obstructiva sau neoplasm se imbolnavesc mai des. Acesti factori sunt incriminati ca fiind potential declansatori de boala Dupuytren doar la pacientii cu o predispozitie genetica.

INFORMAȚII PROCEDURĂ
PREGĂTIREA PENTRU OPERAȚIE
Presupune evaluarea stării de sănătate a pacientului pentru a nu apărea complicaţii datorate unor afecţiuni. Medicul vă va controla tensiunea arterială, va investiga problemele legate de coagularea sângelui sau existenţa riscului de a forma cicatrici periculoase. Va trebui, de asemenea, să comunicaţi medicului toate tratamentele pe care le urmaţi.
Principalele indicaţii preoperatorii sunt legate şi de dietă, şi de regimul de viaţă.
Medicul va recomandă renunţarea la fumat, deoarece tutunul influenţează circulaţia sângelui prin piele şi poate îngreuna vindecarea.
În majoritatea cazurilor interventia chirurgială e singura, care elimina definitiv nodulii palmari și indreaptă degetele blocate in flexie în stadiile III-IV de Maladia Dupuytren. Astfel dispare suferinta si simptomele cauzate de ea.
ÎN CE CONSTĂ CONSULTAȚIA?
In timpul consultatiei (vezi ce este o consultatie) veti fi intrebat despre simptome (cand au debutat, cum au evoluat in timp, cat sunt de suparatoare, ce impact au asupra activitatilor cotidiene si profesionale, etc). O descriere cat mai precisa a acuzelor ajuta intotdeauna la stabilirea diagnosticului.
Examenul clinic al mainii obiectiveaza relatarile pacientului. Exista teste specifice de provocare a simptomelor – pe care le puteti efectua si acasa, testul Phalen si testul Durkan .
Examinarile paraclinice (suplimentare) care pot fi necesare pentru precizarea diagnosticului si prognosticului includ studii electrofiziologice si imagistice (ecografie). Electromiografia (EMG) ofera date complexe despre gradul de afectare a nervului median, nervului ulnar , nervilor digitali palmari,masurand amplitudinea, latenta si viteza de conducere nervoasa (VCN). Ecografia arata starea anatomica a nervilor,vaselor si tendoanelor si poate evidentia unele modificari structurale (cauze ale compresiunii).Radiografia ajuta la precizarea stadiului si daca există luxații.
Dupa culegerea acestor informatii, chirurgul va va explica diagnosticul si prognosticul si va va propune tratamentul adecvat. Este o conversatie deschisa, in care pacientul trebuie sa puna intrebari, sa-si clarifice nelamuririle, sa inteleaga procedura la care va fi supus, rezultatul asteptat si recomandarile pe care trebuie sa le respecte.
Dr. MIhail COJOCARU ,va va sfatui cum sa va recuperați cit mai curind posibil si să reveniți la activitățiile curente cotidiene.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
- Contractură articulară intrinsecă
- Formațiuni tumorale
- Formațiuni pseudotumorale
- Tenosinovită stenozantă sau nodulară
- Modificări secundare ale artritei reumatoide
- Sclerodermia
- Paralizia nervului ulnar
- Traumatismele aparatului extensor al mâinii și a degetelor
- Hiperkeratoză ocupațională
- Callus
- Corpi străini
CONTRAINDICAȚII
Operatia de sindrom demaladia Dupuytren nu are contraindicatii specifice.
Este interzisa folosirea aspirinei si derivatelor sale sau a altor medicamente hipocoagulante / anticoagulante (care intarzie coagularea si prelungesc sangerarea) cu 10 zile inainte de interventia chirurgicala. Aceste aspecte vor fi discutate cu ocazia consultatiei preoperatorii, cand veti informa medicul ce alte boli mai aveti si ce tratamente folositi.
In majoritatea cazurilor interventia chirurgială e singura, care elimina definitiv contractura. Astfel dispare suferinta si disfuncționalitatea si simptomele cauzate de ea.
Tratamentul chirurgical este contraindicat în cazurile în care există tulburari trofice şi vasomotorii importante cu mână rece, cianozată, edemaţiată, umedă. În acest caz, se va tenta un tratament medicamentos care să amelioreze initial starea trofică a tegumentelor.
Vârsta avansată, epilepsia, alcoolismul cronic constituie elemente defavorabile dar nu vor fi considerate contraindicatii absolute; în aceste situaţii se vor putea practica intervenţii chirurgicale limitate, dar care vor putea îmbunătăţi starea funcţională a mâinii.
UNDE SE TRATEAZĂ?
La aparitia simptomelor trebuie sa va adresati unui chirurg specializat in chirurgia mainii.
In Clinica „ESTET & GYN”, Dr. Mihail COJOCARU, Medic primar chirurgie plastică,microchirurgie reconstructivă, chirurgia mânii, efectuează intervenții de chirurgia mânii, avind o experiență de 20 ani la casa Austria din Timisoara.
Specialistul in chirurgia mainii este cel care va stabili diagnosticul final, pe baza examenului clinic si a explorarilor paraclinice. Tot el va face si recomandarile de tratament adecvate fiecarui caz, va executa interventia chirurgicala, va coordona tratamentele adjuvante si urmarirea postoperatorie.
TRATAMENT NECHIRUGICAL
Tratamentul conservator consta in purtarea unor orteze, care imobilizeaza incheietura in pozitie funcţionala, injectarea unor substanţe cu rol antiinflamator (corticosteroizi), fiziokinetoterapie.
Tratamentul nechirurgical este eficient doar in stadiile foarte incipiente. El nu elimină contractura, ci amelioreaza simptomele, avand doar efect temporar.
Tratamentul nechirurgical adica fara operatie se poate efectua prin:
Fasciotomie percutanata cu acul special
Fasciotomie enzimatica cu Clostridium Histolyticum – vezi aici tot ce trebuie sa stii despre Colagenaza.
Singurul tratament eficient, care inlatura banda compresiva, este tratamentul chirurgical.
Dr. MIhail COJOCARU ,va va sfatui cum sa va mentineti cat mai mult noul aspect intinerit.
TRATAMENT CHIRURGICAL
Prezența unei excrescențe în plamă nu înseamnă că este absolut necesară intervenția chirurgicală sau că boala va progresa
Corectarea poziției degetului este cel mai bine obținută în cazul contracturilor mici sau celor care afectează baza degetului.
Uneori, corectarea completă nu poate fi obținută, mai ales atunci când sunt implicate articulațiile din mijlocul și de la vârful degetelor.
Uneori sunt necesare grefe de piele pentru a acoperi zonele deschise de la nivelul degetelor pentru ca pielea disponibilă este insuficientă
Nervii care conduc sensibilitatea tactilă de la nivelul degetelor sunt de obicei afectați de dezvoltarea bridelor
Deseori, după intervenția chirurgicală, sunt necesare purtarea ortezei/atelei și kinetoterapie pentru a menține și maximiza corectarea poziției degetelor
In cadrul tratamentului chirurgical, in majoritatea cazurilor este tehnica deschisa Mc Cash .
Tehnica deschisa Mc Cash
Tehnica Mc Cash este o tehnica deschisa cu incizii transversale. Dupa eliminarea bridei retractile si intinderea degetului afectat se obtine un defect tegumentar, care se vindeca prin epitelizare centripeta, adica din margini spre interior, in 3 – 4 saptamani. Avantajul este major atat functional cat si estetic. Rezultatele se pot vedea in poza 3 si 4 si in video-ul de mai jos.
SPITALIZARE / ANESTEZIE / DURATĂ OPERAȚIE
Operatia se efectueaza in regim de spitalizare de zi, iar pacientul petrece aproximativ 2 ore in clinica.
Procedura se efectueaza in anestezie locala si este complet nedureroasa, iar dupa instalarea anesteziei, interventia dureaza aproximativ 45 – 120 min.
Daca pacientul are afectate ambele maini, eu recomand interventie seriata la o distanta de una – doua luni. Prima se opereaza mana mai grav afectata.
APONEVROTOMIA are drept scop secţionarea bridelor aponevrotice prin incizii cutanate sau subcutanate. Inciziile pot fi transversale sau longitudinale. Incidentele pot apărea prin secționarea unor pachete vasculo-nervoase digitale palmare proprii. Se poate utiliza la varstinici, şi la cei cu tulburări de sensibilitate palmară.
APONEVRECTOMIA PARŢIALĂ care constă în nodulectomie şi aponevrectomie limitată. Se extirpă aponevroza sclerozată cu toate prelungire ei. Susţinatorii aceastor tehnici consideră că este mai mai bună decât aponevrotomia, dar există risc de recidivă.
APONEVRECTOMIA TOTALĂ are ca scop indiferent de calea de abord extirparea în totalitate a aponevrozei palmare si prelungirilor ei digitale (pentru razele digitale afectate). Ea restabileşte flexia şi extensia normală a degetelor. Tehnica implică un grad mare de decolare tegumentară cu risc de necroză secundară. Metoda previne recidiva şi extinderea procesului sclero-retractil.
Inciziile pot fi variate in funcție de particularitățiile cazului, cum ar fi incizia Marc ISELIN, Incizia Stilling BUNNELL, incizia Mc INDOE sau incizia MILLESI.
Calea de abord cea mai frecvent utilizară (Incizia Marc Iselin) care constă printr-o incizie pe brida retractilă principală, de la vârful aponevrozei palmare, până la pliul de flexie distal al palmei; figură plastică cu lambouri triunghiulare care se încrucişează cu unghiurile de 60/60 grade mediopalmară; figură plastică cu lambouri triunghiulare care se încrucişează cu unghiurile de 60/60 grade, între pliul de flexie distal al palmei si pliu digito-palmar; figură similară pe fata anterioară (palmară) a degetelor interesate pe falanga proximală.
Aponevrectomia extinsă se realizează în cazul în care boala se întinde pe ultimele trei spații palmare, la aponevroza hipotenariană, la toate razele digitale, condiția obligatorie este ca bolnavul să aibă o stare generală bună. Se poate efectua și dermatofasciectomie, inchizând defectul rezultat cu grefa PLD. După o evoluție de lungă durată sau când există o contractură articulară foarte strânsă, articulația nu mai poate fi extinsă complet, chiar după o aponevrectomie extensivă. Dacă articulația este corectată la mai puțin de 30 de grade în flexie, se consideră o reducere acceptabilă, iar imobilizarea și fizio-kinetoterapia postoperatorie vor menține această stare, deci o artroplastie sau artrodeză nu sunt indicate. Contractura AMF se rezolvă aproape totdeauna doar prin fasciectomie. AIFD este implicat relativ rar. Cea mai dificilă problemă o reprezintă AIFP. După Mc Farlane, contractura primară în flexie este legată direct de implicarea fascială, iar contractura secundară în flexie este datorată adeziunilor periarticulare sau a efectelor secundare pe structurile înconjurătoare.
În cazurile foarte severe, cu retracții strânse, deformări ireductibile, modificări reofice accentuat, se vor avea în vedere, cântărind avantajele și dezavantajele, soluții definitive, artrodeza AIFP, amputația de deget sau de rază. Aceste intervenții mutilante se aplică doar recidivelor.
Închiderea cutanată se găsește sub aspectul riscului de necroză, iar pentru a evita această complicație avem la dispoziție mai multe procedee plastice: închiederea în Z plastie, lambouri de rotație ridicate de pe fața latero-dorsală a degetului, închiderea cu grefă de piele în cazul unui defect de acoperire sau închidere prin închidere spontană, fără sutură.
Postoperator este indicată o atelă gipsată pe fața dorsală a mâinii și antebrațului, imobilizând pumnul în extensie, cu AMF în ușoară flexie și AIF în extensie. Bolnavul va menține poziția elevată a mâinii timp de cel puțin 48 de ore și de obicei a treia zi poate părăsi spitalul.
RECOMANDĂRI DUPĂ OPERAȚIE
Imediat dupa operatie veti primi o lista cu recomandari specifice.
Postoperator este indicată o atelă gipsată pe fața dorsală a mâinii și antebrațului, imobilizând pumnul în extensie, cu AMF în ușoară flexie și AIF în extensie. Bolnavul va menține poziția elevată a mâinii timp de cel puțin 48 de ore și de obicei a treia zi poate părăsi spitalul.
Recuperarea postoperatorie este o componentă importantă în obținerea rezultatelor finale în tratarea maladiei. Recuperarea începe după faza inflamatorie precoce (3-5 zile), când plăgile tolerează mișcările active fără reacție inflamatorie. Se folosesc exerciții de mișcări limitate, imobilizare pe atelă progresiv, se inițiază tratamentul precoce a distrofiei simpatice reflexe.
După operație, evaluarea globală va stabili și pune în evidență beneficiul realizat pentru fiecare deget. Diferența între rezumatul cifrat postoperator exprimă câștigul absolut realizat prin operație. Raportul între rezumatul cifrat preoperator și câștigul absolut exprimă proporția leziunilor suprimate prin intervenție. Acest sistem de evaluare ne permite urmărirea cu precizie a evoluției bolii.
Mentinerea ridicata a membrului operat si purtarea unei contentii elastice este obligatorie. Miscarea degetelor incepe imediat dupa interventie, cu incarcare progresiva, astfel ca la trei saptamani va puteti relua activitatile obisnuite. Activitati de forta se pot efectua doar dupa doua luni. In unele cazuri este necesar un program de recuperare prin exercitii de fiziokinetoterapie.
VOI MENȚINE LEGĂTURĂ CU DOCTORUL CHIRURG?
Timp de 14 zile se recomandă purtarea pansamentelor compresive, după 21 zile, pacientul îşi poate relua programul normal de exerciţii fizice şi 3 luni efort fizic normal. Fumatul este absolut interzis postoperator pentru minimum 6 săptămâni.
CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ NU MĂ TRATEZ?
Fara tratament maladia Dupuytren continua sa progreseze, ducand la diminuarea severa a functiei mainii, la cresterea dificultatii operatiei si scaderea calitatii rezultatului operator.
Atentie! In cazuri extreme, cu stadii avansate, se poate ajunge la amputatii de deget.
Incurajez pacientii sa se informeze si sa apeleze cu incredere la un specialist in chirurgia mainii pentru a se lamuri referitor la toate aspectele legate de suferinta lor.
Maladia Dupuytren, este o boala progresiva, care evolueza lent dar sigur. E recomandat ca interventia chirurgicala sa fie efectuata intr-un stadiu incipient, inainte de instalarea leziunilor ireversibile.


Prețul procedurii
Prețul pentru maladia dupuytren pornește de la 600 de euro. Prețul intervenției variază in funcție de stadiul bolii și ce procedură trebuie efectuată :
- Stadiul 1 – deficit de extensie între 0-45 grade 600 de euro ;
- Stadiul 2 – deficit de extensie între 45-90 grade 900 de euro ;
- Stadiul 3 – deficit de extensie între 90-135 grade 1200 de euro ;
- Stadiul 4 – deficit de extensie peste 135 grade 1500 de euro.
Tariful include toate costurile necesare intervenției: plata chirurgului plastician sau estetician, toate costurile legate de facilitățile puse la dispoziție de clinica, cheltuielile aferente anesteziei, consulațiile pre și postoperatorii, echipament medical postoperatoriu, controalele și scosul firelor.

